* Pentru a provoca speakerii să abordeze probleme și alte probleme interesante, în legătură cu aspectele la care aceștia se vor referi în cadrul intervențiilor, vă rugăm să ne scrieți folosind pagina de contact.
1. Procedura de informare asupra avantajelor medierii
Procedura de informare asupra avantajelor medierii naște în continuare discuții care par fără sfârșit. Mai ales în rândul mediatorilor se conturează opinia că ar exista două proceduri paralele de informare a părților: una care ar fi monopolul mediatorilor și una care ar putea fi pusă în practică și de alți profesioniști ai dreptului, conform art. 2 alin. (13) din Legea nr. 192/2006. Dincolo de confuzia terminologică operată, nici pe fond lucrurile nu sunt clare în ceea ce privește această delimitare.
Pe de altă parte, discuțiile continuă și în legătură cu litigiile care reclamă parcurgerea acestei proceduri, precum și cu modalitățile în care ceilalți profesioniști ai dreptului, în afara mediatorilor, vor realiza procedura de informare.
Pe de altă parte, discuțiile continuă și în legătură cu litigiile care reclamă parcurgerea acestei proceduri, precum și cu modalitățile în care ceilalți profesioniști ai dreptului, în afara mediatorilor, vor realiza procedura de informare.
1. Putem vorbi despre două proceduri cu reguli distincte, în funcție de profesionistul care face informarea: mediator, pe de o parte, sau alt profesionist, pe de altă parte (judecător, procuror, consilier juridic, avocat, notar)?
2. Care sunt litigiile în care este obligatorie procedura informării cu privire la avantajele medierii? Avem această obligație în cazul cererilor de ordonanță președințială sau contestațiilor la executare? Dar în cazul conflictelor de muncă? Cum se corelează textul art. 601 lit. e) din Legea nr. 192/2006 cu dispozițiile art. 38 C. muncii?
3. Care sunt condițiile invocării excepției neîndeplinirii procedurii de informare?
4. Cum și când va realiza judecătorul informarea părţilor asupra avantajelor medierii?
5. Poate realiza procedura de informare asupra avantajelor medierii avocatul sau consilierul juridic, reprezentant al uneia dintre părţi?
2. Care sunt litigiile în care este obligatorie procedura informării cu privire la avantajele medierii? Avem această obligație în cazul cererilor de ordonanță președințială sau contestațiilor la executare? Dar în cazul conflictelor de muncă? Cum se corelează textul art. 601 lit. e) din Legea nr. 192/2006 cu dispozițiile art. 38 C. muncii?
3. Care sunt condițiile invocării excepției neîndeplinirii procedurii de informare?
4. Cum și când va realiza judecătorul informarea părţilor asupra avantajelor medierii?
5. Poate realiza procedura de informare asupra avantajelor medierii avocatul sau consilierul juridic, reprezentant al uneia dintre părţi?
2. Taxa de timbru și regularizarea cererii de chemare în judecată
Dispozițiile art. 39 și art. 33 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru stabilesc procedura de contestare a modului de stabilire a taxei de timbru, precum și procedura pentru obținerea facilităților la plata taxei de timbru.
6. Care este procedura care trebuie urmată în cazul în care instanța respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar, în etapa regularizării? Cu alte cuvinte, în ce termen și sub ce sancțiune trebuie plătită taxa de timbru?
7. Care este procedura care trebuie urmată în ipoteza în care cererea de reexaminare a taxei de timbru este admisă în parte?
8. Formularea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru suspendă ori întrerupe termenul de 10 zile pentru depunerea dovezii achitării taxei judiciare de timbru? Care este temeiul pentru o astfel de calificare?
7. Care este procedura care trebuie urmată în ipoteza în care cererea de reexaminare a taxei de timbru este admisă în parte?
8. Formularea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru suspendă ori întrerupe termenul de 10 zile pentru depunerea dovezii achitării taxei judiciare de timbru? Care este temeiul pentru o astfel de calificare?
3. Regularizarea cererii de chemare în judecată. Precizarea obiectului în scopul timbrajului
În temeiul art. 200 alin. (2) C. pr. civ., reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile cererii de chemare în judecată, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii.
9. Cum va proceda instanța în ipoteza în care este necesar ca reclamantul să complinească mai întâi lipsurile privitoare la obiectul cererii de chemare în judecată, urmând ca abia ulterior acestei compliniri să se poată stabili taxa de timbru datorată?
4. Regularizarea cererii de chemare în judecată. Elementele a căror lipsă atrage anulare cererii
Din analiza coroborată a dispoziţiilor art 196 alin (1) şi a art 200 alin (1)-(3) C. pr. civ. se ridică o întrebare extrem de importantă pentru practica judiciară: lipsa căror elemente atrage anularea cererii de chemare în judecată, a tuturor celor prevăzute de art. 194-197 C. pr. civ. sau numai a celor prevăzute în art. 196 şi art. 197 C. pr. civ.?
10. Care este scopul pentru care a fost instituită procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată?
11. Instanţa trebuie să facă o verificare formală a cererii introductive? Care sunt limitele acesteia?
12. Ce sancţiune intervine pentru neindicarea dovezilor prin cererea de chemare în judecată: nulitatea cererii conform art 200 NCPC sau decăderea în condiţiile art 254 alin (1) NCPC?
13. Lipsa indicării temeiului de drept poate atrage nulitatea cererii de chemare în judecată?
11. Instanţa trebuie să facă o verificare formală a cererii introductive? Care sunt limitele acesteia?
12. Ce sancţiune intervine pentru neindicarea dovezilor prin cererea de chemare în judecată: nulitatea cererii conform art 200 NCPC sau decăderea în condiţiile art 254 alin (1) NCPC?
13. Lipsa indicării temeiului de drept poate atrage nulitatea cererii de chemare în judecată?
5. Timbraj și competență după valoare
Conform art. 31 alin. (3) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcţie de valoarea impozabilă a bunului imobil. Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare. În conformitate cu dispozițiile art. 98 alin. (1) și alin. (3) C. pr. civ., competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere, iar în caz de contestație, valoarea se stabileşte după înscrisurile prezentate şi explicaţiile date de părţi. Pe de altă parte, observăm că art. 104 C. pr. civ. stabilește aceeași regulă pentru determinarea competenței materiale după valoare. Astfel, conform textului menționat, în cererile având ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcţie de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislaţiei fiscal. Însă acest text nu consacră și excepția referitoare la situația valorii fiscale derizorii, așa cum o face OUG nr. 80/2013.
14. Putem aprecia că textul art. 104 C. pr. civ. se va completa cu teza a doua a dispozițiilor art. 31 alin. (3) din OUG nr. 80/2013, în sensul că nu numai taxarea, dar și stabilirea competenței materiale a instanței se va raporta la grilele notariale în ipoteza în care valoarea impozabilă este apreciată de instanţă ca vădit derizorie?
15. Dar în cazul contestării valorii obiectului cererii, având în vedere că pentru această ipoteză, Codul de procedură civilă conține o dispoziție generală – art. 98 alin. (3) – potrivit căruia în caz de contestaţie, valoarea se stabileşte după înscrisurile prezentate şi explicaţiile date de părţi?
16. Având în vedere că termenul contestație ne duce cu gândul la situația părții adverse, poate instanța din oficiu, în lipsa unei poziții din partea pârâtului, “să conteste” valoarea obiectului cererii, urmând să solicite înscrisuri și explicații reclamantului?
15. Dar în cazul contestării valorii obiectului cererii, având în vedere că pentru această ipoteză, Codul de procedură civilă conține o dispoziție generală – art. 98 alin. (3) – potrivit căruia în caz de contestaţie, valoarea se stabileşte după înscrisurile prezentate şi explicaţiile date de părţi?
16. Având în vedere că termenul contestație ne duce cu gândul la situația părții adverse, poate instanța din oficiu, în lipsa unei poziții din partea pârâtului, “să conteste” valoarea obiectului cererii, urmând să solicite înscrisuri și explicații reclamantului?
6. Competența teritorială. Alegerea de competență
Contractele bancare conțin, de regulă, o clauză prin care se stabilește că instanța competentă teritorial să soluționeze litigiile dintre bancă și debitor este instanța de la sediul principal al băncii.
17. Este valabilă o astfel de clauză?
18. Are vreo relevanță sub acest aspect momentul intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă?
19. Depinde valabilitatea clauzei de persoana care declanșează litigiul sau de obiectul lui?
18. Are vreo relevanță sub acest aspect momentul intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă?
19. Depinde valabilitatea clauzei de persoana care declanșează litigiul sau de obiectul lui?
7. Situația procesuală a înstrăinătorului și a succesorilor săi
Art. 39 C. pr. civ., având denumirea marginală “Situația procesuală a înstrăinătorului și a succesorilor săi”, reprezintă o noutate în legislația procesual civilă.
20. Care este regimul intervenției și al introducerii în cauză, la cerere sau din oficiu, a succesorului cu titlu particular? Avem instituții procesuale noi sau putem apela la aplicarea unor figuri juridice reglementate deja de noul cod? Care sunt acestea?
21. Care este ipoteza sau care sunt ipotezele la ce se referă textul art. 39 alin. (3) C. pr. civ., atunci când instituie excepţia de la opozabilitatea hotărârii judecătorești față de succesorul cu titlu particular (cazul sau cazurile în care succesorul cu titlu particular a dobândit dreptul cu bună-credință și nu mai poate fi evins)?
21. Care este ipoteza sau care sunt ipotezele la ce se referă textul art. 39 alin. (3) C. pr. civ., atunci când instituie excepţia de la opozabilitatea hotărârii judecătorești față de succesorul cu titlu particular (cazul sau cazurile în care succesorul cu titlu particular a dobândit dreptul cu bună-credință și nu mai poate fi evins)?
8. Capacitatea procesuală de folosință
Potrivit art. 56 alin. (1) C. pr. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile; de asemenea, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.
22. Cum interpretăm textul art. 56 alin. (2) C. pr. civ.? Care sunt structurile/entitățile avute în vedere de text (asociații/societăți fără personalitate juridică, sucursale, agenții, reprezentanțe etc.)?
9. Introducerea în cauză a altor persoane
Potrivit art. 78 C. proc. civ., în cazurile expres prevăzute de lege, precum şi în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părţile se împotrivesc, iar în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane.
23. Introducerea în cauză a altei persoane este o oportunitate, o facultate sau o obligație?
24. Care sunt consecințele situației în care niciuna din părți și nici instanta nu pun în discuție necesitatea introducerii în cauză a altor persoane?
25. Ipoteza prevăută de art. 78 alin. 2 este incidentă și direct în apel sau în recurs?
24. Care sunt consecințele situației în care niciuna din părți și nici instanta nu pun în discuție necesitatea introducerii în cauză a altor persoane?
25. Ipoteza prevăută de art. 78 alin. 2 este incidentă și direct în apel sau în recurs?
10. Efectul nedepunerii întâmpinării cu privire la probe
Potrivit art. 208 alin. (2) C. pr. civ., nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe.
26. Mai are dreptul instanța să solicite probațiune din oficiu în acest caz, în temeiul art. 22 alin. (1) și art. 254 alin. (5) teza a doua C. pr. civ.?
11. Estimarea duratei cercetării procesului
Potrivit art. 238 C. pr. civ., la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil; pentru motive temeinice, ascultând părţile, judecătorul va putea reconsidera durata estimată inițial.
27. Care sunt consecințele depășirii duratei estimate în ipoteza în care nu s-a procedat la reconsiderarea duratei estimate inițial?
28. Se poate cenzura în calea de atac temeinicia motivelor care au condus la reconsiderarea duratei estimate inițial? Care vor fi consecințele constatării netemeiniciei motivelor?
28. Se poate cenzura în calea de atac temeinicia motivelor care au condus la reconsiderarea duratei estimate inițial? Care vor fi consecințele constatării netemeiniciei motivelor?
12. Probe la primul termen de judecată
Potrivit art. 204 C. pr. civ., reclamantul poate să-şi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat.
29. Este admisibilă cererea de probe noi la primul termen la care reclamantul este legal citat în ipoteza în care acesta nu înțelege să își modifice cererea?
13. Contraproba
Potrivit art. 260 alin. (7) C. pr. civ., partea care a lipsit la încuviințarea dovezii este obligată să ceară proba contrară la ședința următoare, iar în caz de împiedicare, la primul termen la care se înfățișează.
30. La ce ipoteză se referă textul art. 260 alin. (7) C. pr. civ., având în vedere că dovezile se cer prin cererea de chemare în judecată, întâmpinare și răspuns la întâmpinare? Este textul doar o completare a alin. (6) al aceluiași articol?
14. Terminarea cercetării procesului și dezbaterea fondului
Potrivit art. XII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, dispoziţiile Codul de procedură civilă privind cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016, urmând ca până atunci cercetarea procesului şi dezbaterea fondului să se desfăşoare în şedinţă publică.
În vederea dezbaterii fondului, în temeiul art. 244 alin. (2) C. pr. civ., judecătorul va pune în vedere părţilor să redacteze note privind susţinerile lor şi să le depună la dosar cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru dezbateri.
În vederea dezbaterii fondului, în temeiul art. 244 alin. (2) C. pr. civ., judecătorul va pune în vedere părţilor să redacteze note privind susţinerile lor şi să le depună la dosar cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru dezbateri.
31. Având în vedere textele legale mai sus menționate, mai putem vorbi despre aplicarea art. 244 alin. (3) până la data de 1 ianuarie 2016, cu consecința posibilității dezbaterii fondului la acelaşi termen de judecată la care s-a declarat încheiată procedura cercetării procesului?
15. Hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Potrivit art. 97 și art. 519 și urm. C. pr. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă și cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.
32. Sunt admisibile cererile de intervenție formulate la dosarul sesizării ICCJ de părți din cauze similare suspendate?
33. Poate face obiectul unei sesizari, potrivit art. 519 C. pr. civ., o chestiune de drept referitoare la competența teritorială de a judeca o anumita cauză?
33. Poate face obiectul unei sesizari, potrivit art. 519 C. pr. civ., o chestiune de drept referitoare la competența teritorială de a judeca o anumita cauză?
16. Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală
Art. 977-978 C. pr. civ. instituie, cu titlu de noutate în Codul de procedură civilă, măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală.
34. Care este corelația dintre dispozițiile art. 978 C. pr. civ. și dispozițiile legislației speciale în materia drepturilor de proprietate intelectuală (art. 64 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenții, art. 139 din Legea nr. 8/1996, art. 91 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, art. 53 din Legea nr. 129/1992 privind protecția modelelor și desenelor?
17. Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept
Conform art. 1038 C. pr. civ., atunci când proprietarul unui imobil doreşte să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.
35. La ce se referă textul atunci când vorbește despre încetarea dreptului? Are în vedere ipoteza existenței anterioare a unui drept care a încetat, altul decât dreptul de folosință rezultat dintr-un contract de locațiune? Ce text reglementează situația ocupantului care nu a avut niciun drept cu privire la ocuparea imobilului?
18. Ordonanța președințială. Neaplicarea dispozițiilor privind cercetarea fondului
Potrivit art. 998 alin. (3) teza a doua C. pr. civ., dispoziţiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile în procedura specială a ordonanţei preşedinţiale.
36. Cum trebuie interpretate dispozițiile art. 998 alin. (3) teza a doua C. pr. civ.? La ce se referă legiuitorul (estimarea duratei cercetării procesului, suspendarea judecăţii, administrarea probelor de către avocaţi etc.)?
19. Procedura ordonanței de plată
În cadrul procedurii ordonanței de plată are o relevanță juridică specială noțiunea de “înscris însușit de părți prin semnătură”.Potrivit art. 1013 alin. 1 C. pr. civ., “Prevederile prezentului titlu se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.“
37. Factura fiscală poate fi considerată un înscris însușit de părți, prin semnătură, care să stea la baza promovării unei cereri de emitere pentru debitul principal?
38. Factura fiscală poate fi considerată un înscris însușit de părți, prin semnătură, care să stea la baza promovării unei cereri de emitere pentru penalități?
39. Care sunt apărările specifice, în cadrul procedurii ordonanței de plată, prin raportare la regimul probator?
38. Factura fiscală poate fi considerată un înscris însușit de părți, prin semnătură, care să stea la baza promovării unei cereri de emitere pentru penalități?
39. Care sunt apărările specifice, în cadrul procedurii ordonanței de plată, prin raportare la regimul probator?
20. Procedura specială privind înscrierea drepturilor dobândite prin uzucapiune
Art. 1049-1052 C. pr. civ. reglementează, cu titlu de noutate în peisajul procedurii civile, formalitățile privitoare la înscrierea drepturilor dobândite prin uzucapiune.
40. Care este obiectul cererii? Există pârât? Cine sunt persoanele citate și care este poziția lor procesuală? Dacă fostul proprietar nu este înscris în cartea funciara, este citat (art. 1051 alin.1 C. pr. civ.)?
41. Care sunt diferențele de regim juridic între procedura de judecată reglementată de art. 1051 alin. (5) și cea reglementată de art. 1051 alin. (6) C. pr. civ.?
42. Care sunt efectele încheierii, respectiv sentinței de admitere a cererii? Față de cine va produce efecte hotărârea judecătorească? Care este situația terților (interesați) care nu au formulat opoziție?
43. Cine poate exercita calea de atac împotriva încheierii, respectiv a sentinței pronunțate în procedura de soluționare a cererii de uzucapiune?
41. Care sunt diferențele de regim juridic între procedura de judecată reglementată de art. 1051 alin. (5) și cea reglementată de art. 1051 alin. (6) C. pr. civ.?
42. Care sunt efectele încheierii, respectiv sentinței de admitere a cererii? Față de cine va produce efecte hotărârea judecătorească? Care este situația terților (interesați) care nu au formulat opoziție?
43. Cine poate exercita calea de atac împotriva încheierii, respectiv a sentinței pronunțate în procedura de soluționare a cererii de uzucapiune?
21. Începutul prescripției dreptului de a obține executarea silită
Potrivit art. 705 alin. (2) C. pr. civ., termenul de prescripţie a dreptului de a obține executarea silită începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită. Teza a doua a aceluiași text precizează că în cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.
44. Cum corelăm cele două teze ale textului art. 705 alin. (2) C. pr. civ.? Care va fi soluția în cazul hotărârilor executorii nedefinitive?
